În cautarea echilibrului la muncă

Interesul meu pentru studiul psihologiei organizationale a pornit de la experiența mea profesională de 13 ani în companii multinaționale, lucrând în România și în străinătate. Am observat cum presiunea în creștere generează stres și afectează performanța, satisfacția și sănătatea angajaților în orice cultură.

Pentru a găsi o soluție am decis să îmi aprofundez cunoștințele în domeniul psihologiei, urmând studii universitare finalizate cu o licență pe tema Burnout-ului, 2 ani de master în terapie cognitiv-comportamentală pentru a învăța tehnici de intervenție și 5 ani de studii doctorale la Școala de Studii Avansate a Academiei Române. Studiul meu doctoral a avut ca scop să exploreze rolul culturii (descrisă de axiome sociale) în prevenirea și combaterea burnoutului, folosind ca variabilă mediatoare autonomia personală.

 

Axiomele sociale sunt definite ca fiind credințe generale, independente de context, dobândite din experiența de socializare. Aceste credințe generale vizează oameni, grupuri sociale, instituții, mediul înconjurător, lumea spirituală precum și fenomenele asociate și sunt stocate ca aserțiuni legate de relația dintre două entități sau concepte.

Burnoutul este un sindrom psihologic caracterizat prin epuizare emoțională, reducerea implicării în muncă și scăderea eficienței personale. Este asociat cu factori de risc individuali, organizaționali și sociali, precum personalitatea, stilul de coping, climatul de muncă, suportul social, echilibrul muncă-viață etc. Burnoutul are consecințe negative atât pentru individ, cât și pentru organizație, cum ar fi scăderea calității serviciilor, creșterea absenteismului, turnoverului și costurilor medicale.

Autonomia personală se referă la capacitatea individului de a-și regla comportamentul în funcție de valorile, interesele și obiectivele proprii și este considerată un factor protector împotriva burnoutului. Este reprezentată de stima de sine, motivația intrinsecă și internalizarea locului controlului.

 

Am folosit o metodologie cantitativă pentru a analiza ipotezele de cercetare, am aplicat chestionare standardizate unui eșantion de peste 800 de angajați din diferite domenii de activitate.

Rezultatele au arătat că există diferențe semnificative în ceea ce privește manifestarea și gestionarea burnoutului în funcție de gradul de autonomie personală. Am propus și testat un model teoretic care explică relația dintre cultură (axiome sociale), autonomie personală și burnout, oferind recomandări practice pentru intervenții psihologice organizaționale. Am realizat o intervenție care a împiedicat creșterea burnoutului cu 50-100% în grupul experimental comparativ cu cel de control.

 

După 3 ani de cercetare calitativă, peste 100 de ore de întâlniri de grup și peste 500 de ore de întâlniri individuale, axate pe burnout​ și peste 3000 de ore de ședințe individuale de terapie, ocupându-mă de anxietate, depresie, pierdere, continui să învăț din fiecare experiență.

​

Dacă te simți epuizat, dezinteresat și ineficient la locul de muncă, s-ar putea să suferi de burnout.

Iată câteva semne care îți pot indica starea de burnout:

• Te simți permanent obosit și ești retras

• Ai o expresie facială diferită de cea normală

• Te izolezi când te confrunți cu multe sarcini

• Te enervezi sau te frustrezi mai des (și nu încerci să ascunzi asta)

• Răspunzi cu iritare

• Îți minimizezi sentimentele cu expresii precum “copleșit” sau “puțin obosit”

• Spui des că ești stresat sau anxios 

• Spui că ai dificultăți în a prioritiza

Dacă te regăsești în aceste semne, nu ești singur. Mulți angajați se confruntă cu burnoutul, dar nu știu cum să îl prevină sau să îl combată.

De aceea, îți propun să vorbim despre cum poți să îți îmbunătățești starea de bine, să îți crești autonomia personală și să îți găsești motivația și angajamentul în muncă.

​

Contactează-mă acum și hai să începem o conversație care îți poate îmbunătăți viața.​